Prerenasterea - Dezvoltarea arhitecturii

RENASTEREA IN ITALIA

Periodizare

• Pregatirea Renasterii – Prerenasterea (secolul al XIV-lea)
• Renasterea timpurie – Quattrocento (secolul al XV-lea)
• Renasterea de apogeu – Cinquecento (prima jumatate a secolului al XVI-lea)
• Renasterea tarzie – Cinquecento (a doua jumatate a secolului al XVI-lea) desfasurandu-se uneori in paralel cu Manierismul

PRERENASTEREA (secolul XIII- XIV)

Dezvoltarea arhitecturii

In perioada de tranzitie a Prerenasterii se inregistreaza o incalecare a stilurilor, coexistand in paralel elemente ale goticului peste care se suprapun cele noi, renascentiste. Acest lucru este posibil in Italia, mult mai de timpuriu decat in alte zone ale Europei, datorita faptului ca aceasta tara a manifestat mari rezerve fata de gotic, spiritul acestui stil fiind mai degraba strain artei italiene datorita prezentei arhitecturii antice.

Imbinarea dintre elemente se traduce prin pastrarea unei structuri arhitectonice medievale, gotice, peste care se va suprapune o gramatica ornamentala noua. Deci, schimbarea se va petrece mai rapid din punct de vedere al motivelor si elementelor decorative prin patrunderea arcurilor semicirculare, coloanelor cu capitele clasice, dorice, ionice sau corintice, frontoanelor, corniselor decorative, plafoanelor drepte, loggiilor, ancadramentelor dreptunghiulare pentru usi si ferestre etc.

Odata cu ele se modifica si se raspandesc noile gusturi pentru simplitate, geometrizarea formelor arhitectonice, folosirea simetriei, dominatia plinului fata de gol s.a.m.d. In cristalizarea noilor cerinte estetice, un rol hotarator l-a avut traducerea si raspandirea tratatului de arhitectura scris de arhitectul roman Vitruvius din sec I d.H., lucrarea acestuia devenind cartea de capatai a arhitectilor italieni.

Exemple:

• Primaria din Sienna (sau Palazzo Publico),
• Primaria din Florenta (sau Palazzo Vecchio sau Palatul Signoriei, care va introduce pentru prima data forma cubica a intregii constructii, pastrand din gotic doar crenelurile si turnul inalt de 94m, care au insa rol doar pur decorativ),
• Palatul Bargello, din Florenta (care introduce severitatea si stricta delimitare geometrica, cubica),
• biserica Santa Croce din Florenta (arhitect Arnolfo di Cambio),
• Loggia Lanzi (arhitect Andrea Arcagna),
• Ponte Vecchio din Florenta.